Descriere
Un duo pentru trei clasici ai repertoriului cameral
Beethoven, Brahms și Enescu reprezintă trei lumi sonore distincte; fiind, în același timp, exponențiali pentru timpul lor. Împreună acoperă clasicismul, romantismul și modernismul primei jumătăți de secol XX; 200 de ani de căutări și de evoluție creativă, care pentru universul muzicii culte înseamnă filiații, legături și influențe nevăzute, dar vitale, precum conexiunile subtile dintre rădăcinile arborilor unei păduri, amintind de rețelele neuronale.
Toți cei trei autori au contribuții decisive în contul repertoriului pentru duoul vioară-pian; binom pe care l-au consolidat și emancipat până la condiția de entitate cu potențial deplin concertant, prin însuși spectacolul de idei din discursul muzical.
Reflectând recitalul din 22 noiembrie 2017, de la Sala Radio, albumul de față reprezintă un alt argument al culturii, probității și performanței violonistice cu care și-a obișnuit publicul Alexandru Tomescu. Calități integrate în serviciul imperativului ultim, cel muzical. Parteneră pe măsură pentru o experiență a echilibrului și dinamismului i-a fost pianista Sînziana Mircea, împreună cu care a întreprins turneul „Stradivarius” din același an.
(Ștefan Costache – extras din prezentarea albumului)
Mi-a făcut o deosebită plăcere să cânt acest recital împreună cu pianista Sînziana Mircea. O cunosc încă de când era elevă, membră a Fundației „Remember Enescu”.
De-a lungul anilor i-am urmărit evoluția artistică spectaculoasă, în numeroase proiecte artistice pe care le-am întreprins împreună. Piesele de pe acest disc păstrează intactă energia, emoția și spontaneitatea serii minunate pe care am împărtășit-o cu toți melomanii la Sala Radio.
Alexandru Tomescu
Îmi aduc bine aminte seara aceea friguroasă de noiembrie, de parcă a fost chiar ieri: pășind pe scena Sălii Radio alături de Alexandru Tomescu, încercam să îmi stăpânesc bătăile inimii și mă gândeam că așa arată un miracol – o sală arhiplină care fremăta și respira la unison cu noi, în așteptarea Muzicii. Pentru o clipă am închis ochii și mi-am dorit ca timpul să rămână în loc, pentru a cuprinde toată acea bucurie. Și da, timpul chiar a rămas atunci în loc!
Astăzi, când țin acest disc în mână și ascult înregistrarea acelui concert, simt din nou cu toată puterea emoția unei seri de toamnă târzie și a unui miracol încastrat pentru totdeauna în inefabilul unor sonorități irepetabile.
Sînziana Mircea
