Descriere
Mihail Jora (1891, Roman – 1971, București) este, după George Enescu, marea personalitate reprezentativă a muzicii românești. Compozitor, profesor, dirijor, pianist, critic muzical, primul director muzical al Societății Române de Radiodifuziune (1928-1933), membru fondator și vicepreședinte al Societății Compozitorilor Români, membru al Academiei Române, laureat al Premiului „Herder” (Viena), a fost creatorul baletului și liedului modern la noi. Discipol al lui Max Reger la Leipzig și al lui Florent Schmitt la Paris, în tinerețe în avangarda muzicală a epocii (alături de prietenii săi parizieni Filip Lazăr, Stan Golestan sau Marcel Mihalovici), revenit în țară, creează școala românească modernă de compoziție.
S-a dăruit muzicii, elevilor, semenilor săi cu o verticalitate de caracter rar întâlnită. În cazul lui, calitățile artistice de excepție s-au împletit cu acelea morale, umane la cel mai înalt nivel. A fost veteran din Primul Război Mondial, invalid de război. Și-a iubit enorm țara.
Mihail Jora a compus mult, a creat până în ultimele clipe ale vieții. Pagini remarcabile de muzică simfonică (suita Priveliști moldovenești op. 5, Simfonia în Do major op. 17…), muzică de teatru (tabloul coregrafic La piață op. 10, baletele Demoazela Măriuța op. 19, Curtea veche op. 24, Întoarcerea din adâncuri op. 39…), muzică vocal-simfonică, muzică de cameră (cvartete de coarde, sonate pentru vioară / violă și pian…), muzică pentru pian (suita Joujoux pour Ma Dame op. 7, Sonata op. 21, Variațiuni pe o temă de Schumann op. 22, cele trei caiete Poze și pozne op. 25, 41 și 48, 13 Preludii op. 42, Sonatina op. 44 ș.a.), muzică corală, muzică vocală (zeci de lieduri – „cântece”, cum îi plăcea să le intituleze –, organizate în cicluri, pe profunde versuri românești de Eminescu, Arghezi, Goga, Bacovia, Blaga, Mariana Dumitrescu ș.a., sau de Nietzsche și Rilke…), pagini ce stau cu cinste în albumul atât de variat și contradictoriu al muzicii sec.XX.
(Dr. Ilinca Dumitrescu – extrase din prezentarea albumului)
